Lăcrămioara Stoie - Cristache Gheorghiu: „Filosofia unui bolovan ”

Editura „Pastel”, 390 pag.

„,Acum oscilez între a scrie un roman sau un eseu” , notează la pag. 202 a recentei sale cărţi pictorul braşovean Cristache Gheorghiu care, cu o hărnicie pe care nimeni nu i-ar fi putut-o bănui înainte de 1989, s-a făcut remarcat şi prin cele opt titluri de autor, publicate într-un timp record. Între acestea, „Filosofia unui bolovan” pare a se înrudi cu „Memoriile unui căţel adult”, carte care, la vremea apariţiei, cu ocazia lansării de la Aula Universităţii „Transilvania", a reuşit să cucerească aprecierile favorabile ale lui Andrei Bodiu, şi este, desigur, un eseu, doar că scriitura apelează şi la tehnici specifice memorialisticii, jurnalului de călătorie, genului epistolar şi chiar ficţiunii romaneşti: Eu, Bolovanul, Piatra, Zidul, Ochii şi Urechile Zidului, Prietenul şi Ne-prietenul (destinatari imaginari) – elemente de „construcţie epică” – sunt, totodată, şi un fel de „personaje”, cu ajutorul cărora Cristache Gheorghiu îşi dezvoltă atrăgător dialogul cu sine, conferind cărţii, aşa cum remarcă semnatarul rândurilor însoţitoare de pe coperta IV (Doru Munteanu), statutul de „tratat de morală”. Sunt însă şi pasaje/fragmente ce se revendică (fără sau, poate, cu voia autorului) publicisticii vitrilate: reportajele unor vernisaje, notele de concert, comentarea unor lansări de carte etc. Acestea, chiar şi când pot contraria, coboară „Bolovanul” cu picioarele pe pământ, deşi preferabile lor sunt paginile cu caracter evocator: o călătorie în străinătate, întâlnirea de 50 de ani de la terminarea liceului ş. a. Ar mai fi de adăugat că prozatorul Cristache Gheorghiu nu stă nici el în umbră. Absolut excelentă este, din acest punct de vedere, secvenţa cu bătrânica de dinainte de 1989. Venită, ca şi congenerii săi, la o conferinţă doar pentru a scăpa de frigul de-acasă, la un moment dat, scoate dintr-o pungă de plastic un coltuc de pâine uscată. Ca să-i dea gust, înainte de a-l încredinţa gingiilor putrede, şterge cu el firavele urme de zacuscă, rămase în borcănaşul scos şi el din punga de plastic.

----------------------
Observaţii:
- Nu a fost Andrei Bodiu, ci dr. Caius Dobrescu, profesor universitar de literatură comparată la Facultatea de Filologie a Universităţii Bucureşti;
- A fost întâlnirea de 50 de ani de la terminarea facultăţii, nu a liceului;
- Doru Munteanu este preşedintele Filialei Braşov a Uniunii Scriitorilor din România.